Dezvoltare

Amnezia – atunci când uităm…

Ce este amnezia și ce tipuri de amnezie există?

Amnezia este tulburarea memoriei manifestată prin pierderea abilității de a reține informații noi sau de a evoca informațiile deja memorizate și care poate avea atât cauze organice cât și psihologice.

Amnezia se manifestă prin abolirea proceselor de fixare, conservare, recunoaștere și reproducere ale memoriei, fie separat, fie în totalitatea lor.

O amnezie poate fi cauzată de o leziune a ariilor cerebrale legate de funcțiile memoriei, de origine vasculară, tumorală, traumatică (comoție cerebrală), infecțioasă (encefalită), degenerativă (boala lui Alzheimer), hemoragică (hemoragie subarahnoidian) sau consecința lipsei de vitamina B1, observată mai ales la alcoolici (sindromul lui Korsakov).

Amnezia mai poate surveni și în cursul bolilor psihiatrice ca urmare a unei crize de epilepsie sau a unui șoc.

Numărul tulburărilor de memorie este legat de consumul de medicamente, în particular de tranchilizante (benzodiazepine). Utilizate pe lungă durată, ele induc adesea o amnezie anterogradă, care se manifestă prin imposibilitatea de a fixa amintirile noi, sau prin tulburări acute de memorie apropiate de ictusul amnezic.

Amnezia este asociată cel mai adesea fie cu traume cerebrale, fie cu degenerarea celulelor creierului, situație specifică instalării demenței. În ambele cazuri, celulele creierului sunt pierdute și ca urmare a conexiunii celulare complexe din interiorul creierului, ele nu pot fi înlocuite. Cele mai grave afecțiuni cerebrale apar atunci când creierul este vătămat, așa cum se întâmplă în cazul accidentelor de mașină, a căzăturilor sau a loviturilor puternice în zona creierului. Aceste traume tind să creeze o stare de confuzie și pierderea memoriei.

Infecțiile care afectează creierul, precum encefalită, reprezintă o altă cauză a pierderilor de memorie.

Alcoolismul, abuzul de droguri, malnutriția privează creierul de nutrienți, fapt ce duce la moartea unor celule cerebrale și chiar la apariția amneziei.

Pierderea memoriei poate apărea și în urma unui atac cerebral, dacă afectează zona creierului care se ocupă cu funcționarea memoriei.

Amnezia se poate instala subit sau treptat, iar pierderea memoriei poate fi temporară sau permanentă. În plus, pierderea memoriei poate privi evenimentele recente sau cele din trecutul îndepărtat, sau poate fi o combinație între ambele tipuri. Deși procesul de îmbătrânire duce în mod normal la dificultatea de a învăța și de a reține informații noi, ea nu este responsabilă și de pierderile însemnate de memorie decât dacă este însoțită de o boală.

Tipuri de amnezii

Amnezia globală tranzitorie (ictus amnezic)

reprezintă pierderea bruscă, completă, de scurtă durată și trecătoare a memoriei.

Amnezia anterogradă (amnezie de fixare)

se referă la incapacitatea de fixare a evenimentelor recente, în urma unei traume, în timp ce reamintirea evenimentelor din trecutul îndepărtat nu este afectată.

Amnezia retrogradă (amnezie de conservare)

se referă la ștergerea amintirilor anterioare unei traume, în timp ce fixarea amintirilor noi este posibilă.

Amnezia lacunară

se referă la o perioadă limitată și relativ scurtă din timpul trecut și este caracteristică stărilor confuzive.

Amneziile de evocare

bolnavul este incapabil de a evoca atunci când are nevoie. De cele mai multe ori aceasta se întâmplă cu numele proprii. Atunci când procesul recunoașterii suferă, se produc amnezii sau dismnezii de recunoaștere.

Alte tipuri de amnezie pot fi :

Amnezia traumatică, cauzată de probleme cerebrale ca urmare a unei lovituri grave la cap. Aceasta poate duce de la o pierdere de scurtă durată a memoriei și uneori chiar la comă. Amnezia traumatică este adesea temporară, durata sa fiind legată de gravitatea afecțiunii.

Psihoza Wernicke – Korsakoff este un tip de amnezie cauzat de consumul abuziv de alcool. Aceasta este însoțită de regulă de probleme neurologice, precum mișcarea necoordonată și pierderea simțului tactil.

Amnezia trecătoare, „rapidă”, este declanșată în mod normal de evenimente pe care o persoană nu le poate procesa. În mod normal, memoria revine după câteva zile deși informațiile referitoare la evenimentul care a declanșat trauma nu sunt recuperate în întregime.

Amnezia infantilă, a copilăriei, face referire la incapacitatea unei persoane de a-și aminti evenimente din primii ani de viață. Unii specialiști consideră că acest tip de amnezie poate fi legată de dezvoltarea limbajului sau de faptul că unele zone ale creierului nu sunt complet dezvoltate în această etapă a vieții.

Amnezia posthipnotică constă în uitarea evenimentelor din timpul hipnozei.

Tratament

Tratamentul amneziilor de origine emoțională (psihoze, stări nevropatice etc.) este, în principal, psihologic și vizează îndepărtarea inhibițiilor și readucerea în conștiința subiectului a amintirilor uitate, prin jocul liberei asocieri a ideilor.

Unele medicamente pot stimula memoria în caz de dismnezie (tulburare de memorie fără o amnezie importantă), de surmenaj școlar sau profesional.

În cazul sindromului Korsakoff, cauzat de deficiență de vitamina B1, corecția rației alimentare și suplimentarea rezervelor de vitamina B1, ca regulă, ameliorează starea clinică a acestor pacienți.

Tags

2
Leave a Reply

  Aboneaza-te  
cel mai nou cel mai vechi cel mai votat
Notificare
Doru Badeţchi
Vizitator

Au reusit cercetatorii sa localizeze centrul memoriei in creierul uman? …sau in alta parte? Pentru ca subiectul articolului la asta se refera. Stiam ca multe cercetari – unele chiar tetibile – n-au oferit rezultate concludente. Evident, nu sunt la curent cu ultimele descoperiri in materie…

%d blogeri au apreciat: