Psihologia UmanăSindroame

Sindromul Stockholm

Victima unei răpiri se atașează de agresor

Sindromul Stockholm descrie un fenomen psihologic paradoxal ce apare la victimele răpite și care constă în adulatie și sentimente pozitive față de răpitor. Ostaticii consideră răpirea un gest de bunătate și nu de abuz, astfel că încep să relaționeze și să simpatizeze cu agresorul.

Este important de subliniat că aceste simptome apar în condiții de stres emoțional foarte mare. Acest comportament este considerat ca o strategie obișnuită de supraviețuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului inter-personal și a fost observat în cazul divorțurilor cu copii, al copiilor abuzați emoțional, al membrilor sectelor religioase, prizonieri de război și tabere de concentrare.

Etimologie

Numele acestui sindrom provine dintr-un caz real de jaf la o banca din Stockholm, caz în care jefuitorii au ținut captivi angajații băncii pentru 6 zile (între 23 și 28 august 1973). În acest caz victimele s-au atașat emoțional de răpitori și chiar le-au luat apărarea, ulterior eliberării.

Explicații psihologice

O teorie care încearcă să explice sindromul Stokholm este teoria disonanței cognitive.

Disonanța cognitivă reprezintă o stare de tensiune care apare ori de câte ori o persoană are în același timp două opinii care nu numai că nu se susțin una pe alta, dar se și exclud.

Manifestări ale sindromului Stockholm

  • victima consideră că răpitorul îi oferă altă viață și îi încredințează lui modul cum trebuie să se desfășoare viitorul
  • agresorul limitează cu strictețe contactul victimei cu mediul exterior, pentru a menține dependența totală față de el
  • victima găsește în comportamentul agresorului gesturi de bunătate și îi oferă în schimb simpatia și aprecierea sa
  • ostaticul gândește că este mai sigur să joace jocul agresorului, decât să se opună și să fie abuzat sau omorât
  • persoana captivă regresează la un stadiu de dezvoltare infantil, în care este total dependent de cineva pentru supraviețuire
  • agresorul este privit ca o persoană protectoare
  • motivația victimei de a trăi și de a evita abuzul este mai intensă decât impulsul de a urî pe cel care o privează de libertate

Sindromul Stockholm poate apărea la prizonierii de război, membrii sectelor religioase, în familiile în care se practică violența domestică, la copiii abuzați emoțional.

Tags

Leave a Reply

  Aboneaza-te  
Notificare
%d blogeri au apreciat: